Cabana Turnuri

Cabana Turnuri va fi inchisa cu data de 1 Noiembrie 2023, si se va deschide pe data de 1 Iulie 2024, va multumim.
Cabin Turnuri will be closed on 1 November 2023, and will open on 1 July 2024, thank you.
1. ORAŞUL VICTORIA – BOLDANU – CABANA TURNURI

Marcaj: punct albastru (Orasul Victoria – La Şipot); triunghi albastru (La Şipot – Poiana Boldanului); triunghi roşu (marcaj vechi triunghi galben, în proiect punct albastru, Poiana Boldanului – Cabana Turnuri). Timp de parcurs: 5 ore. Urcuş: 1260 m; coborîş: 320 m. Traseu de vară.

Accesul la Oraşul Victoria (575 m) se face în mod obisnuit cu autobuzele I.T.A. care circulă de la staţia C.F.R. Ucea, de pe linia Făgăraş-Sibiu. Şoseaua spre Oraşul Victoria se ramifică din DN1 la km 258,6. După cca 8 km ea ajunge în dreptul oraşului si, trecînd prin marginea vestică a acestuia, continuă pînă la intrarea principală a Combinatului chimic, lăsînd pe dreapta garajul I.T.A. şi palatul administrativ. Prin nordul garajului se ramifică spre vest un drum forestier care, după ce traversează rîul Ucea, continuă spre sud si, după 2 km buni, ajunge la ramificaţia spre Valea Arpaşului Mare şi cabana Arpaş. Autobuzele I.T.A. fac o buclă intrînd prin Oraşul Victoria însă cele mai multe revin în şoseaua spre combinat, avînd staţia terminus în faţa palatului administrativ.

De la palatul administrativ pornim spre sud şi parcurgem cîteva sute de metri pe şosea, lăsînd în dreapta cîteva vile, dar înainte de a ajunge la poarta combinatului părăsim şoseaua cotind spre vest şi trecem pe lîngă două clădiri lungi (un fel de barăci) situate la nord de localul pompierilor. Din spatele clădirilor cotim la stînga şi urmăm poteca ce coboară pieziş spre rîul Ucea. Traversăm rîul pe o podişcă, apoi urcăm tot pieziş spre sud-vest, pînă în drumul forestier care porneşte de lîngă garajul I.T.A. (menţionat mai sus). Imediat ajungem la ramificaţia spre dreapta (vest) a drumului spre cabana Arpaş.

Timp de mers de la palatul administrativ pină la ramificaţie – 20 minute.

De aici apar semnele marcajului punct albastru.

Continuăm pe drumul spre sud. Pe parcurs întîlnim cîteva case. După 850 m de la ramificaţia drumului spre cabana Arpaş se desprind succesiv spre stînga vechea potecă turistică şi drumul forestier spre Valea Ucei Mari. Noi urmăm drumul din dreapta care urcă usor pe partea vestică a pîrîului Ucişoara Seacă şi, după aproape 11/2 km traversăm pîrîul pe malul estic. La cca 200 m de la podeţ întîlnim o veche cabană forestieră unde părăsim drumul şi prindem o potecă spre stînga, care ne conduce în urcuş pînă pe creasta Piciorului Ucei în locul numit La Curmături (două şei, alt. 812 m). Aici reîntîlnim marcajul punct albastru care urcă dinspre stînga pe piciorul lat numit de bătrîni Piscul La Fruntea Boului. De la Curmături urmăm creasta spre dreapta, în urcuş. Defrişarea pădurii a făcut vechea poiană La Comandă de nerecunoscut. După un urcuş susţinut ajungem într-o poiană umplută în cea mai mare parte cu brazi tineri. Sîntem La Şeuţă (1203 m) unde se află crucea brigadierului silvic Liviu Olteanu. Poteca urmează un culoar printre brazi, în urcuş moderat. Ceva mai sus se ramifică spre stînga un picior, Piscul Colţului, despărţit de piciorul pe care am urcat noi prin Pîrîul Fîntînelei. Poteca trece mai departe printr-o altă poiană umplută cu vegetaţie bogată, Poiana La Aşchii. Dintr-un luminiş aflat puţin mai sus părăsim creasta şi urmăm versantul vestic “de-a coasta”, spre sud-vest, pînă la izvorul “La Şipot” (1470 m). Sîntem la obîrşia pîrîului Ucişoara Seacă (numită şi Ucişoara Tărîţei), care desparte cele două picioare ale Muchiei Tărîţa, Piciorul Ucei spre nord-nord-est şi Piciorul Arpaşului spre nord-nord-vest. Dinspre vest-nord-vest ajunge aici poteca marcată cu triunghi albastru care urcă de la cabana Arpaş.

Timp de mers de la Oraşul Victoria pînă la Şipot: 3 ore.

Marcajul punct albastru se întrerupe aici.

În continuare, urmăm poteca marcată cu triunghi albastru ce urcă în direcţia iniţială vest apoi coteşte la stînga descriind mai multe serpentine. La alt. 1540 m atingem creasta Piciorului Arpaşului. În această zonă a existat între anii 1885 şi 1916 cabana Tărîţa. Mai departe trecem pe partea vestică, ocolind vîrful Boldanu (1679 m) prin dreapta, şi după 1/2 oră de la Şipot ajungem în Poiana Boldanului unde creasta Tărîţei formează o şa (1615 m). La intrarea în poiană întîlnim semnul triunghi roşu care marchează ramificaţia spre dreapta a potecii spre cabana Turnuri. Aici părăsim poteca marcată cu triunghi albastru şi urmăm spre dreapta poteca firavă care ţine aproximativ curba de nivel şi trece pe la vatra fostei cabane de vînătoare Boldanu. Străbatem pe la limita pădurii – cînd prin pădure, cînd prin afara ei – zona de obîrşie a Pîrîului lui Ban, apoi traversăm mai multe culmi secundare vestice de la începutul Piscului lui Ban. Traversăm două şistoace care mai jos formează Pîrîul Lespezilor, ce curge în pîrîul Podragu, apoi urcăm într-o altă creastă vestică şi continuăm pe curba de nivel. Dinspre stînga coboară o potecuţă care face legătura cu poteca de pe creasta Tărîţei în Şaua Lespezilor. Imediat traversăm două fire ale Pîrîului Jneapănului, apoi urcăm într-o portiţă de pe creasta stîncoasă următoare, mărginită spre sud de Pîrîul Custurii. Coborîm spre dreapta înspre gura pîrîului, unde întîlnim poteca de iarnă dintre cabanele Turnuri şi Podragu (marcaj triunghi roşu), şi întorcîndu-ne din nou spre dreapta (nord-vest), coborîm la cabana Turnuri (1520 m), aflată în apropiere.

Timp de mers din Poiana Boldanului la cabana Turnuri: 1 1/2 oră.

2. CABANA ARPAŞ – TĂRÎŢA – CABANA PODRAGU

Marcaj: triunghi albastru. Timp de parcurs: 61/2 ore. Urcuş: 1676 m; coborîş: 140 m. Traseu de vară.

De la cabana Arpaş (600 m) pornim pe drumul forestier spre sud şi după 200 m cotim la stînga, în timp ce lăsăm în dreapta ramificaţia drumului forestier spre Ursoaia şi traseul marcat cu triunghi roşu, care trec pe lîngă o clădire. Urcăm pe drumul din stînga pînă sus, pe terasa văii, unde cotim la dreapta şi, după aproape 1 km de la cabană, ajungem la o răspîntie. Spre stînga (nord-est) continuă drumul spre Oraşul Victoria. Noi urmăm drumul din dreapta, spre sud-sud-vest, şi după încă 1/2 km întîlnim pe stînga ramificaţia potecii spre Muchia Tărîţa, marcată cu triunghi albastru.

Din lunca Arpaşului Mare putem ajunge în acest punct şi prin pădure urmînd poteca marcată cu triunghi roşu pînă în drumul forestier, apoi parcurgem 90 m pe acest drum spre stînga.

Părăsim drumul forestier şi, călăuziţi de marcajul triunghi albastru, urmăm poteca prin pădure spre sud-est, la început pe teren aproape orizontal, apoi în urcuş uşor, şi ajungem pe o culme, Plaiul Ghirloţelului. Urmăm culmea spre dreapta, mai mult pe versantul vestic, urcînd susţinut pînă la Şăuţa Ghirloţelului (1040 m). Piciorul Arpaşului – care coboară din Vîrful Boldanu (1679 m) spre nord-nord-vest – se bifurcă aici: spre nord-vest continuă Plaiul Ghirloţelului (pe care am urcat noi) şi spre nord coboară Plaiul Şeţului, fiind despărţite de pîrîul Ghirloţelul. Urcuşul continuă mai mult prin dreapta crestei. La altitudinea 1455 m trecem pe partea stîngă a culmii şi continuăm în urcuş uşor, de-a coasta pînă la izvorul La Şipot (1470 m), obîrşia pîrîului Ucişoara Seacă (sau Ucişoara Tărîţei) care se adînceşte în stînga noastră. Aici întîlnim venind din stînga (si cam din faţă) poteca marcată cu punct albastru, care urcă de la Oraşul Victoria pe Piciorul Ucei (traseu N17).

Timp de mers de la cabana Arpaş pînă la Şipot: 2 1/2 ore.

Aprovizionare cu apă!

De la Şipot urmăm poteca marcată în continuare cu triunghi albastru, cu direcţia iniţială vest, urcînd moderat pe deasupra potecii care vine dinspre cabana Arpaş, iar ceva mai sus cotim la stînga şi parcurgem mai multe serpentine. La alt. 1540 m traversăm creasta lată a Piciorului Arpaşului în zona unde, între anii 1885 şi 1916, a existat cabana Tărîţa, apoi ocolim vîrful Boldanu (1679 m) prin vest. După 1/2 oră de la Şipot intrăm în Poiana Boldanului unde, pe dreapta, întîlnim semnul triunghi roşu care marchează ramificaţia potecii spre cabana Turnuri (traseu N17). Străbatem poiana în urcuş spre sud, pe sub şa (1615 m) apoi parcurgem în serpentine ultima fîşie de pădure şi ieşim pe creastă la golul alpin. În dreapta (la vest) se găseşte regiunea de obîrşie a Pîrîului lui Ban, care curge în Arpaşul Mare. Dincolo de rîu se ridică Muchia Albota. Spre est, peste valea Ucea Mare, se vede Muchia Gîrdomanu, urmată de Muchia Viştei Mari. Urcăm în continuare pe creastă, apoi ocolim prin est Vîrfuleţul lui Ban (1925 m). Spre stînga se ramifică o potecă nemarcată spre valea Ucea Mare. Trecem din nou pe partea vestică a muchiei şi ocolim prin dreapta vîrfurile Babei (1962 m şi 1973 m), după care ajungem în Curmătura Lespezilor (1903 m). O potecă nemarcată se ramifică din şa spre stînga, înspre valea Ucea Mare. O altă potecă, mai firavă, se ramifică spre dreapta şi coboară în serpentine făcînd legătura cu traseul N17 spre cabana Turnuri. De sub şa curge spre vest Pîrîul Lespezilor şi se varsă în pîrîul Podragu. Continuăm pe poteca marcată cu triunghi albastru care urmează versantul vestic în urcuş uşor şi ocoleşte o porţiune de creastă cu punctul cel mai înalt numit vîrful La Pîrîul Jneapănului sau vîrful La Pîrîul Înfundat (2104 m) după Pîrîul Jneapănului care curge spre vest, sub noi, respectiv după Pîrîul Înfundat care curge pe versantul celălalt, spre est. Trecem în continuare pe sub Curmătura Afundă (2050 m), numită şi Curmătura la Pîrîul Cheii (după numele pîrîului care curge de sub şa spre est) sau Curmătura Custurii. Spre vest curge Pîrîul Custurii care ajunge în pîrîul Podragu lîngă cabana Turnuri. Ne menţinem pe versantul vestic pentru a evita o portiune ascuţită a crestei, numită La Custură şi curînd urcăm pronunţat, în serpentine strînse, apoi traversăm o muchie laterală desprinsă din Vîrful Custurii (2170 m) spre vest. De aici ne apar pentru prima dată lacurile şi cabana Podragu. În continuare poteca urmează aproximativ curba de nivel lăsînd succesiv pe stînga vîrful La Pîrîul Cheii (2196 m), Curmătura Preluncilor (2180 m) şi spinarea cu cele două vîrfuri ale Preluncilor (2228 m şi 2232 m), după care ajunge într-o şa largă, Curmătura La Calea Carelor (2190 m).

Din Curmătura La Calea Carelor părăsim definitiv Muchia Tărîţa – care printr-un segment înalt de 2302 m şi prin Curmătura Iezerului (2250 m) ajunge în vîrful Tărîţa (2414 m) – şi cotim spre dreapta (sud-vest), traversăm o creastă crenelată care stă ca un parapet în partea vestică a şeii, apoi coborîm pe versantul vestic spre lacul mare al Podragului (supraf. 2,86 ha; adînc 15,5 m; alt. 2071 m) cel mai adînc şi al doilea ca întindere din Munţii Făgăraşului. Poteca marcată trece pe malul nordic al lacului cel mare şi de aici, urcînd spre vest, ajunge după 10 minute la cabana Podragu (2136 m).

3. CABANA ARPAŞ – TURNURI – CABANA Podragu

Marcaj: triunghi roşu. Timp de parcurs: vara 6 ore; iarna 2 zile cu oprire la cabana Turnuri. Urcuş: 1586 m; coborîş: 50 m. Traseu de vară şi iarnă. Iarna este recomandabil numai drumeţilor antrenaţi şi echipaţi corespunzător.

De la cabana Arpaş (600 m) pornim pe drumul cu direcţia sud şi mergem 200 m pînă la cot. Aici părăsim drumul – care coteşte spre stînga, înspre Oraşul Victoria – şi urmăm o ramificaţie de drumeag (drumul forestier Ursoaia), tot spre sud, trecînd prin dreapta unei clădiri şi, înainte de a traversa rîul Arpaşu Mare, prindem spre stînga, poteca marcată cu triunghi roşu, în timp ce intrăm în pădure. Străbatem pădurea în urcuş uşor pe distanţa de 200 m, pînă întîlnim un alt drum forestier pe care îl urmăm spre dreapta. După 2,5 km marcajul triunghi roşu părăseşte drumul şi însoţeste poteca ce urcă spre stînga. Urmăm această potecă parcurgînd mai multe serpentine, apoi traversăm un pîrîu spre dreapta. Urcăm încă o serie de serpentine pînă la traversarea unui al doilea pîrîu, apoi urcuşul devine mai moderat. După traversarea cîtorva firişoare de apă parcurgem o serpentină largă şi ajungem la Pîrîul lui Ban pe care îl traversăm pe sub o cascadă spumoasă. Mai urcăm o serpentină apoi poteca se desfăşoară pe curba de nivel, uneori în coborîş, străbătînd partea inferioară a Piscului lui Ban, pe unde întîlnim vreo trei pîrîiaşe. Rîul Arpaşul Mare curge în dreapta noastră, mult mai jos, astfel că vuietul apelor sale nu răzbate pînă la noi. Din cîteva puncte zărim peste vale creasta golaşă a Muchiei Albota. Următorul pîrîu, mare şi adînc, este pîrîul Podragu. După ce îl traversăm urcăm spre dreapta şi imediat ajungem în creasta Piscului Podragului, sau Muchia Turnurilor, unde se ramifică spre dreapta poteca marcată cu punct roşu care urcă pe Valea Arpaşului Mare şi ajunge la lacul Podrăgel. Muchia se termină ceva mai jos, la confluenţa pîrîului Podragu cu rîul Arpaşul Mare (1046 m).

Timp de mers de la cabana Arpaş pînă la ramificaţie: 2 1/4 ore.

Mai departe, urmăm culmea lată în urcuş spre sud şi ceva mai sus trecem pe versantul stîng, dinspre Valea Podragului. Continuăm să urcăm moderat apropiindu-ne tot mai mult de pîrîul Podragu şi, acolo unde versantul devine mai înclinat, traversăm pîrîul pe malul estic. Aici a existat pînă nu demult o colibă (mutătoare de oi). Urcăm prin vegetaţia bogată şi traversăm Pîrîul Lespezilor iar ceva mai sus revenim pe partea vestică a văii. În faţa noastră, spre sud, se ridică un prim prag al Văii Podragului. Apa curge printr-un uluc înclinat, cu o sumedenie de săritori. Poteca se îndepărtează continuu de firul apei apoi face o serpentină spre dreapta, urmată de a doua serpentină largă. Coasta este foarte înclinată şi poteca are aspect de brînă. Iarna, în această porţiune se cere atenţie deosebită. Ajunşi deasupra serpentinelor revenim în vecinătatea pîrîului pe o mică terasă care se conturează mai bine pe partea estică a văii. Curînd se ramifică, spre stînga, poteca de iarnă care traversează apa pe malul estic şi urcă pragul glaciar următor în serpentine printre molizii rari pentru ca deasupra acestuia să ajungă la cabana Turnuri.

Timp de parcurs de la ramificaţia potecii pe Valea Arpaşului pînă la despărţirea variantelor: 1 1/2 oră.

Varianta de vară. Poteca urmează malul vestic al văii, în drumul spre cabana Podragu. După cca 1/4 oră de urcuş întîlnim pe stînga ramificaţia potecii ce traversează apa şi conduce la cabana Turnuri (1520 m) aşezată pe malul estic al pîrîului. Ceva mai sus întîlnim, tot pe stînga, o altă potecă ce vine de la cabana Turnuri pentru a urca spre cabana Podragu. În continuare urcăm în serpentine, pe sub Turnurile Podragului, ce se găsesc în dreapta noastră, lăsînd în urmă ultimii molizi. După ce am depăşit pragul glaciar de deasupra cabanei, facem o curbă ocolind terasa văii prin vest, peste panta de grohotiş desprins din Muchia Podragului. Treptat, cotim spre sud-est şi, prin cîteva serpentine, urcăm încă un prag glaciar, în timp ce reducem din distanţa pînă la firul pîrîului care curge în stînga noastră, mai jos. În continuare facem un ocol spre stînga şi traversăm piciorul estic desprins din platoul Culmii Podragului (cota 2287 m), după care reluăm direcţia sud şi traversăm firul vestic al pîrîului Podragu, întîlnindu-ne cu varianta de iarnă. De aici urcăm puţin spre sud-vest, prin apropierea pîrîului, apoi ne abatem uşor spre sud, pe culmioara care desparte pîrîul vestic de căldarea mare a Podragului, şi după ce lăsăm în stînga, mai jos, un mic lac (uneori secat) ajungem la cabana Podragu (2136 m) aşezata pe un tăpşan desprins din versantul vestic.

Timp de parcurs de la cabana Turnuri la cabana Podragu: 2 ore.

Varianta de iarnă se desfăşoară prin vecinătatea firului văii umplute cu zăpadă, prin locuri pe unde vara ar fi imposibil de trecut. Stîlpii de marcaj jalonează malul estic al pîrîului.

De la cabana Turnuri pornim spre sud (în direcţia cascadei) pe partea estică a văii. Depăşim gura Pîrîului Custurii aflată ceva mai la sud de cabană, pe versantul estic. (Pîrîul Custurii constituie un culoar de avalanşe ce ajung, uneori, pînă aproape de firul Văii Podragului!). În apropierea cascadei trecem pe sub abrupt, la cîţiva metri deasupra firului văii, şi, în imediata vecinătate a cascadei, cotim la stînga, printr-un uluc scurt, care ne scoate deasupra pragului glaciar. Continuăm urcuşul lin pe terasă, în direcţia sud, pe malul estic al văii, pînă în gura ulucului săpat în pragul glaciar următor (direcţia ulucului: est-sud-est). Întrăm în uluc pe partea nord-estică şi-1 vom parcurge la o oarecare distanţă de peretele de stîncă, aflat în stînga noastră, pentru a evita golurile care se formează între zăpadă şi stîncă. Terasa următoare o străbatem în direcţia est-sud-est, pe partea nordică, în apropierea firului văii, pînă sub o stîncă mai proeminentă a unui alt prag glaciar. Ocolim stînca prin dreapta şi intrăm în al treilea uluc, care este cel mai lung. Parcurgem acest uluc, de direcţie generală sud-est, chiar pe firul văii. Ieşind pe terasa căldării mari a Podragului cotim imediat spre dreapta (sud-vest), angajîndu-ne în urcuş pe firul văii laterale vestice. După cîteva sute de metri ne abatem treptat spre sud prinzînd culmioara care se profilează între firul văii vestice şi căldarea mare. După contopirea acestei mici creste în masa versantului vestic mai urcăm puţin în direcţia sud şi ajungem la cabana Podragu (2136 m) aşezată pe un tăpşan desprins tot din versantul vestic.

4. CABANA PODRAGU – ŞAUA PODRAGULUI

Marcaj: triunghi roşu (intercalat cu triunghi albastru). Timp de parcurs: 3/4 oră. Urcuş: 171 m. Traseu de vară.

De la cabana Podragu (2136 m) pornim spre sud, urcînd pe poteca marcată cu triunghi roşu, pe versantul vestic al Căldării Mari a Podragului. După 5 minute se ramifică spre vest poteca (foarte slabă) marcată cu bandă albastră, spre lacul Podrăgel (traseu N21). Noi urmăm în continuare poteca marcată cu triunghi roşu pe versantul vestic al căldării şi, după cca 20 de minute, ajungem pe terasa de sus a Podragului. Ocolim micul lac de aici (cca 2215 m) prin nord şi est. Traversăm căldarea superioară pe partea vestică şi după ce parcurgem un arc de cerc în urcuş de la dreapta spre stînga iesim în Şaua Podragului (2307 m). Aici întîlnim poteca de creastă marcată cu bandă roşie. Marcajul triunghi roşu se termină aici.

Din Şaua Podragului se poate ajunge:

– la cabana de la lacul Bîlea, în 6 ore

– la cabana Sîmbăta, în 7 1/2 ore

– la cabana Valea cu Peşti, în 10 ore

5. CABANA PODRAGU – LACUL PODRĂGEL – PORTIŢA ARPAŞULUI

Marcaj: bandă albastră. Timp de parcurs: 31/2 ore. Urcuş: 594 m; coborîş: 555 m. Traseu de vară.

De la cabana Podragu (2136 m) pornim spre sud, pe poteca marcată cu triunghi roşu intercalat cu triunghi albastru şi mai rar cu bandă albastră.

După cca 5 minute ajungem la ramificaţia spre dreapta a potecii marcată cu bandă albastră. Aici părăsim poteca marcată cu triunghi roşu, care conduce în Şaua Podragului, şi urmăm marcajul bandă albastră, urcînd prin preajma unui vîlcel pînă în Curmătura dintre Lacuri (2270 m) din culmea Piscului Podragu. Privelişte splendidă spre vest în care predomină vîrful Vînătoarea lui Buteanu (2507 m). Coborîm spre vest, pe versantul înierbat, şi traversăm Căldarea Podrăgelului oblic pe deasupra stîncilor mari, rotunjite, care adăpostesc sub ele frumosul ochi de apă al Podrăgelului (supraf. 0,71 ha, adînc 3,9 m, alt. 1993 m).

Timp de mers de la cabana Podragu la lacul Podrăgel: 1 1/4 oră.

Urmăm de-a coasta poteca pe versantul vestic al căldării, pe deasupra lacului, apoi un urcuş puternic ne scoate într-o strungă mică de pe Piscul Podrăgelului (numit şi Muchia Vîrtopului) în sudul cotei 2153 m. De aici avem o vedere excepţională spre vest asupra Muchiei Albota, dominată din spate de Vînătoarea lui Buteanu. Din mica strungă a Podrăgelului urmăm versantul vestic al Muchiei Vîrtopului de-a coasta, spre stînga, şi coborîm în marea Căldare a Vîrtopului (căldarea principală a Arpaşului Mare) a cărei terasă înierbată (cca 1890 m) o străbatem printr-un larg ocol spre stînga (poteca practic dispare!). Ajunşi în partea vestică a căldării, urcăm traversînd o scurtă creastă nordică a vîrfului Arpaşul Mic şi străbatem micuţa Căldăruşă a Frunţii delimitată la vest de o altă creastă nordică scurtă, geamănă cu precedenta. Traversăm această a doua creastă printr-o mică şa şi coborîm în Căldarea Pietroasă unde întîlnim o potecă (marcaj punct roşu) ce coboară din stînga, din poteca de creastă, pentru a evita zona accidentată a Portiţei Arpaşului. Traversăm Căldarea Pietroasă prin stînga, pe sub peretele abrupt al Portiţei Arpaşului, apoi urcăm în Fereastra Mică a Portiţei (2175 m), unde întîlnim poteca de creastă marcată cu bandă roşie. Marcajul bandă albastră se termină aici. Creasta din vestul şeii – constituită din calcar – prezintă o gaură ca de obuz.

Portiţa Arpaşului mai este denumită – în special din partea sudică – Fereastra Zmeilor. Unii drumeţi folosesc această denumire numai pentru Fereastra Mică, aflată în partea vestică a Portiţei.

Din Portiţa Arpaşului se poate ajunge:

– la cabana de la lacul Bîlea, în 3 ore

– la cabana Pîrîul Caprei în 2 ore